Cuvîntul preotului Daniel Ion la Sezătoarea de Dragobete de la Siliştea

”Mediul rural este spatiul sfânt al identitatii românesti în care la loc de mare cinste a fost traditia. Traditia este o particularitate a neamului românesc, un aspect elementar ce a înnobilat si completat sufletele bunilor nostri crestini.

Satul este mediul, terenul, ogorul, in care parintii sau bunicii nostri au cultivat multe obiceiuri, îndeletniciri sau datini care perpetuate din neam în neam au devenit traditii.

In vremurile actuale, desi pe de o parte constatam cu regret ca o mare parte din elementele traditionare sunt considerate de moda veche sau rudimentare, întâlnim si încercari de reasezare a valorilor autentice ale românismului. 

Cu scopul unerii în valoare a elementelor populare de altadata, in localitatea Silistea, traditia capata un contur din ce in ce mai vizibil. Cea mai mare realizare culturala si traditionala a ultimilor ani, laudabila si admirabila, o reprezinta înfiintarea Ansamblului Folcloric ”Spicul”. Avem acum un grup de dansatori care, având bune intentii, din simpli invitati au devenit adevarati artisti ai jocurilor populare. Am spus ca este cea mai mare realizare a ultimilor ani pentru ca nici un localnic din Silistea nu a dansat în costum traditional în ultimii 70 de ani.

Am numit realizarea laudabila pentru ca ne putem mândri, în sens pozitiv, cu rezultatul muncii lor. De asemenea, am numit realizarea admirabila pentru ca apreciem rabdarea, perseverenta, staruinta lor de a învata tot ce ce bun si frumos spre încântarea noastra.

Astazi ni se propune sa admiram un nou aspect pozitiv al valorificarii traditiei, astazi am fost invitati la o sezatoare. O parte dintre noi când auzim cuvântul sezatoare parca ne si imaginam ce se petrecea în satele noastre altadata. Grupuri de tinere femei se strângeau adesea în casa uneia dintre ele si îmbinând utilul cu placutul, lucrau cu încântare. 

Desi poate unele persoane participante la sezatoare si-ar mai dori sa toarca lâna ca altadata în vechime, este aproape cert ca nu vom mai avea asemenea preocupare. De ce? Pentru ca flaneaua lucrata de bunica sau ciorapii de lâna nu mai fac parte din vestimentatia noastra cotidiana, ce a fost înlocuita cu modernele sau si mai grav extravagantele haine de origine occidentala manufacturate prin Asia si cumparate la ”promotie”.

Pentru începutul de drum al participantilor la sezatoare, care pe lânga faptul ca vor lucra ce vor gasi de cuviinta, vor si împartasi diverse aspecte sufletesti, îmi revine îndatorirea pastorala de a oferi câteva recomandari:

- începeti fiecare întrunire cu rugaciunea ”Tatal nostru”;
- la una din întruniri va sugerez sa invitati o persoana de o anumita vârsta, cu o bogata experienta de viata dar care a stralucit in viata de familie si sa va vorbeasca despre aspectele pozitive ale vietii;
- nu acceptati sa se vorbeasca despre esecuri, dezamagiri sau orice alte aspecte negative. Pe cele negative, din pacate, ni le prezinta unele televiziuni în asa numitele stiri de la ora 5. Sezatorile au fost o adevarata hrana pentru suflet, asadar trebuie sa ramâna in ele momentele vesele;
- sub aspect practic, invitati pe cineva iscusit în diferite îndeletniciri gospodaresti de la care, spre exemplu, sa învatam cum se face cea mai buna placinta sau cel mai bun cozonac;
- în cadrul discutiilor încercati sa analizati cum puteti ajuta concret unele persoane nevoiase din localitate la care sa mergeti efectiv sa sprijiniti la curatenie, la varuit sau sa oferiti o vorba buna;
- putem învata la sezatoare cântarile pascale, îndeosebi Prohodul sau Cântarile Invierii.

In incheiere felicitam pe toti cei implicati în cele doua programe traditionale, doresc sa multumesc tuturor celor care prin munca si sprijinul oferit ne-au încalzit inima si ne-au readus nadejdea ca satul se va schimba de la an la an, din bine în tot mai bine.

Da-ne Doamne har, întelepciune, pace si rabdare si succes la ”sezatoare”.
Cu urari de mult bine, preot Daniel Ion”.

Niciun comentariu: